Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, a prezentat propunerea sa pentru viitorul buget pe termen lung al UE, supranumit Cadrul Financiar Multianual (MFF, Multiannual Financial Framework). Bugetul propus va fi supus unor negocieri intense cu Parlamentul European înainte de a fi adoptat. Evaluat la 2 trilioane de euro pentru perioada 2028–2034, proiectul reprezintă un salt semnificativ față de bugetul de 1.210 miliarde de euro convenit în 2020. Noul buget propus de von der Leyen este structurat în jurul a trei piloni principali:
- 865 de miliarde de euro pentru agricultură, coeziune și politici sociale
- 410 miliarde de euro pentru stimularea competitivității prin investiții în cercetare și inovare
- 200 de miliarde de euro pentru acțiuni externe, jumătate din această sumă fiind destinată reconstrucției Ucrainei
Propunerea nu majorează doar dimensiunea totală a bugetului UE, ci urmărește și o restructurare profundă. Von der Leyen intenționează să reducă numărul actual de programe prin concentrarea lor. Ea vrea de asemenea să introducă mai multă flexibilitate în buget, prin păstrarea unei părți din fonduri care vor fi nealocate, o măsură gândită pentru a permite reacții rapide în fața unor crize viitoare. Acest mecanism în valoare de 400 de miliarde de euro, se va materializa sub formă de împrumuturi care pot fi accesate de statele membre doar în cazul unei crize neprevăzute. Mecanismul se bazează pe precedentul creat de pandemia COVID-19 și invazia rusă a Ucrainei, ambele cazuri necesitând intervenții financiare rapide.
Pentru a genera venituri suplimentare mai mari decât doar contribuțiile directe ale statelor membre, von der Leyen propune introducerea unor taxe la nivelul întregii Uniuni, inclusiv pe deșeuri electronice, tutun și profiturile marilor corporații. Acestea ar consolida capacitatea UE de a-și autofinanța prioritățile strategice. O altă noutate politică este condiționarea explicită a accesului națiunilor membre la fonduri europene pe baza respectării pe plan intern a statului de drept și a proceselor democratice, un răspuns direct la confruntările repetate cu Viktor Orban și guvernul de la Budapesta.
Din punct de vedere geopolitic, al treilea pilon, intitulat Europa Globală, este cel mai important. Acesta va reuni toate instrumentele de politică externă ale UE, prevăzând și un Fond de Reconstrucție a Ucrainei în valoare de 100 de miliarde de euro, extinzând actualul mecanism Ukraine Facility de 50 de miliarde de euro, creat în 2024. Instrumentul a fost conceput inițial pentru a ocoli blocajele interne și drepturile de veto individuale ale statelor membre ale UE, iar von der Leyen dorește acum să îl consolideze ca parte a strategiei financiare pe termen lung a Uniunii, mai ales în contextul diminuării angajamentului Statelor Unite față de Ucraina.
Sursa foto: Reuters
