Militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), o mișcare insurgentă kurdă care a luptat timp de decenii într-o insurgență împotriva Turciei, au început să renunțe la arme în cadrul unei ceremonii simbolice în Irak. Momentul reprezintă un prim pas în procesul de dezarmare și de instaurare a păcii în regiune.
În luna februarie, fondatorul PKK, Abdullah Öcalan, care este încarcerat din 1999 pe o insulă din Marea Marmara, a făcut un apel la militanți să se dezarmeze și să desființeze gruparea. În luna mai, liderii PKK au acceptat acest lucru, punând astfel capăt a patru decenii de insurgență împotriva Turciei.
„De acum înainte vom continua lupta noastră pentru libertate, democrație și socialism prin politică democratică și mijloace legale”, se precizează în comunicatul transmis de PKK cu ocazia ceremoniei care a avut loc în regiunea semi-autonomă kurdă din Irak. Procesul de dezarmare ar urma să fie încheiat în luna septembrie.
Înființat în 1987, PKK a avut scopul inițial de a crea un stat kurd în sud-estul Turciei. Totuși, pe parcurs, noul scop al grupării a devenit obținerea unei autonomii mai largi pentru populația kurdă din Turcia.
De-a lungul timpului, mai multe încercări de încheiere a unui acord de pace între autoritățile de la Ankara și militanții PKK s-au încheiat fără succes. Totuși, anul trecut în octombrie Devlet Bahceli, un politician extremist cu viziuni radicale anti-kurde și aliat al președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a surprins printr-o declarație în care sugera grațierea lui Abdullah Öcalan în schimbul renunțării la violență și a desființării PKK.
