Membrii parlamentului Danemarcei au votat ratificarea unui acord de apărare cu SUA, prin care primește acces neîngrădit la mai multe baze aeriene. Tratatul a fost criticat de către politicieni și experți în drepturile omului, întrucât soldații americani staționați vor rămâne sub jurisdicția SUA. În cazul în care un militar american comite o crimă pe teritoriul Danemarcei, el va fi judecat în temeiul dreptului american, nu a celui danez, în primă instanță.
Soldații și poliția militară americană, care vor fi desfășurați la bazele din orașele Karup, Skrydstrup și Aalborg, vor avea putere asupra civililor danezi atât în interiorul acestor locații, cât și în afara lor. Spre exemplu, ei vor putea opri demonstrații în apropierea acestora, iar autoritățile daneze nu vor putea să îi urmărească penal în cazul în care folosesc forță excesivă.
În temeiul tratatului, SUA vor putea, de asemenea, să desfășoare activități militare în și din Danemarca – inclusiv staționarea de personal, depozitarea de materiale și echipamente militare, activități de întreținere, instruire și exerciții.
Acordul a fost semnat în 2023, în timpul administrației lui Joe Biden. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, relațiile dintre Washington și Copenhaga s-au deteriorat semnificativ din cauza dorinței acestuia de a obține Groenlanda. Deși au apărut rapoarte potrivit cărora agențiilor de spionaj ale SUA li s-ar fi cerut să crească activitatea în Groenlanda, 94 de parlamentari de la Copenhaga au votat tratatul, înregistrându-se doar 11 voturi contra.
Unii opozanți ai înțelegerii au atras atenția cu privire la faptul că documentul predă din suveranitatea Danemarcei și că ar putea încălca Constituția. Prim-ministra Mette Frederiksen a negat acest lucru, susținând că în actualele condiții menținerea legăturilor apropiate dintre cele două țări este și mai importantă.
