Vladimir Putin a decis să candideze la alegerile prezidențiale din martie, o decizie care îl va menține la putere cel puțin până în 2030, în condițiile în care liderul de la Moscova simte că trebuie să conducă Rusia în cea mai periculoasă perioadă din ultimele decenii, au declarat șase surse din Kremlin pentru Reuters.
Putin, căruia Boris Elțîn i-a înmânat președinția în ultima zi a anului 1999, a ocupat deja funcția de președinte mai mult timp decât orice alt conducător rus de la Iosif Stalin încoace, depășind chiar și mandatul de 18 ani al lui Leonid Brejnev.
Sursele, care au vorbit cu Reuters sub rezerva anonimatului din cauza sensibilității politicii de la Kremlin, au declarat că vestea deciziei lui Putin s-a scurs în spațiul public și că consilierii se pregătesc acum pentru campanie de re-alegere a lui Putin.
Pentru Putin, despre care sondajele de opinie arată că se bucură de cote de aprobare de 80% în interiorul Rusiei, alegerile sunt o formalitate dacă va candida: cu sprijinul statului, al mass-mediei de stat și aproape fără disidența publicului larg, este sigur că va câștiga.
„Decizia a fost luată – el va candida”, a declarat una dintre sursele care are cunoștințe privind planificarea internă de la Moscova. O sugestie coregrafiată urmează să vină în câteva săptămâni, a declarat o altă sursă, confirmând un raport al ziarului Kommersant de luna trecută.
O altă sursă, de asemenea familiarizată cu modul de gândire al Kremlinului, a confirmat că a fost luată o decizie și că consilierii lui Putin se pregătesc pentru participarea lui la următoarele alegeri. Alte trei surse au declarat că decizia a fost luată: Putin va candida.
„Lumea pe care o privim este foarte periculoasă”, a spus una dintre surse.
O sursă diplomatică străină, care a cerut, de asemenea, anonimatul, a declarat că Putin a luat decizia recent și că anunțul va fi făcut în curând.
În timp ce mulți diplomați, spioni și oficiali străini spun că se așteaptă ca Putin să rămână la putere pe viață, până acum nu a existat nicio confirmare specifică a planurilor sale de a candida la alegerile prezidențiale din martie 2024.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze. Peskov a declarat în septembrie că, dacă Putin decide să candideze, atunci nimeni nu va putea concura cu el.
Kremlinul a respins relatările potrivit cărora Putin nu se simte bine ca fiind dezinformări răspândite de Occident.
Înainte de a se răzvrăti, Prigojin i-a criticat pe generalii lui Putin pentru război și pentru ceea ce el a catalogat drept executarea incompetentă a acestuia și a avertizat că Rusia s-ar putea confrunta cu o revoluție dacă elita nu se va lua în serios.
Partea de est a Bakmut unde nu prea erau civili, a fost sprijinită puternic de artileria și aviația rusă fiind cucerită de marcenarii lui Prigojin în 7 luni cu pierderi semnificative. Partea de vest a orașului cu civili a trebuit să fie cucerită cu sprijin mai puțin de artilerie și aviație cu pierderi mai mari ceea ce au reclamat mercenarii și Prigojin. Conducerea armatei ruse le-au explicat că nu se poate ocupa orașul ca la Berlin distrugând totul, Prigojin să intre ca la paradă fără lupte. Acest lucru i-a supărat pe el și pe mercenari care erau în total 10.000 în armata rusă din estul Ucrainei de cca 400.000. Și în cele din urmă s-a ales praful de ei și de Prigojin.