Autor: Mihai-Marco Percă, masterand al Facultății de Istorie, Universitatea din București
Karim Khan, procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, a solicitat un mandat de arestare pe numele lui Min Aung Hlaing, liderul armatei din Myanmar și conducătorul juntei militare care guvernează țara. Solicitarea este făcută în legătură cu violențele din 2017 împotriva comunității rohingya, de religie musulmană, care au avut loc în statul Rakhine, situat în vestul țării. Anchetatorul a declarat că există motive rezonabile pentru a crede că oficialul din Myanmar poartă răspundere penală pentru crimele împotriva umanității de deportare și persecuție a grupului minoritar.
În 2017, armata Myanmarului a condus o represiune brutală împotriva comunităților rohingya, după ce membri ai unor miliții locale au atacat posturi de poliție de la granița cu Bangladesh. În urma acțiunilor forțelor armate, mii de membri ai acestei minorități etnice au fost uciși, iar aproximativ 740.000 au fost nevoiți să se refugieze în țara vecină. Mai multe națiuni, în frunte cu Statele Unite ale Americii, au declarat că evenimentele din Myanmar constituie un genocid. Intenția de genocid care reiese din modul în care a fost executată campania militară a fost remarcată și de investigatorii Organizației Națiunilor Unite.
În urma celor întâmplate, Gambia a intentat Myanmarului un proces la Curtea Internațională de Justiție pentru încălcarea convenției privind genocidul. În 2022, instanța de la Haga a respins toate obiecțiile celei din urmă. Regimul militar din Myanmar a depus patru obiecții preliminare susținând că instanța internațională nu are competență și că țara vest-africană nu avea calitatea de a introduce cazul pentru uciderea în masă și expulzarea forțată a comunității rohingya în 2016 și 2017.
Armata Myanmarului și guvernul de la acea vreme al țării, condus de către activista pentru democrație Aung San Suu Kyi, a apărat acțiunile de represiune din statul Rakhine, pe care le-au considerat un răspuns legitim la atacurile insurgenților asupra forțelor de securitate. Între timp, executivul condus de către aceasta a fost înlăturat de la putere în urma unei lovituri de stat în 2021, politicienii pro-democrație fiind încarcerați de către noul regim militar al lui Hlaing. Myanmar a avut parte de lupte constante cu insurgenți de când a devenit independent în 1948, însă lovitura de stat a declanșat un veritabil război civil între armată și forțele care se opun juntei.
Sursa foto: Reuters
