Conform informațiilor transmise de Euractiv, legea referitoare la inteligența artificială cuprinde o listă de aplicații interzise, prezentate ca un risc inacceptabil, precum tehnicile de manipulare, sistemele ce exploatează vulnerabilități și scorurile sociale.
Parlamentarii au reușit să interzică recunoașterea emoțiilor în mediul de muncă și în instituțiile de învățământ, cu mențiunea de a permite acest lucru în situații de siguranță, cum ar fi, de exemplu, detectarea oboselii unui șofer
De asemenea, s-a introdus o interdicție privind software-ul de poliție predictivă, utilizat pentru evaluarea riscului unui individ de a comite infracțiuni viitoare pe baza trăsăturilor personale.
În plus, parlamentarii au dorit să interzică utilizarea sistemelor de inteligență artificială care clasifică persoanele pe baza unor trăsături sensibile precum rasa, opiniile politice sau credința religioasă.
„O lege de referință” titrează The Washington Post. Conform ziarului american, Uniunea Europeană se află acum înaintea Statelor Unite. Această lege, descrisă drept „cea mai ambițioasă din lume”, deschide calea și ar putea reprezenta un punct de referință pentru clasificarea riscurilor, impunerea transparenței și sancționarea financiară a companiilor de tehnologie care nu respectă regulile. The Washington Post subliniază că firmele care încalcă legea privind inteligența artificială ar putea fi amendate cu până la 7% din cifra lor de afaceri globală.
Publicația El Pais remarcă că printre cele mai dificile probleme s-au numărat reglementarea sistemelor pe care se bazează instrumente populare precum ChatGPT și sistemele de supraveghere biometrică, cum ar fi recunoașterea facială.
În cele din urmă, aceasta a devenit punctul cel mai complicat de negociat și a generat cele mai lungi discuții, datorită rezistenței puternice față de aceste tehnologii care, așa cum s-a văzut în unele țări cu puțină forță democratică, permit supravegherea și controlul statului, intrând în coliziune cu drepturile fundamentale ale cetățenilor.
Cu toate acestea, conform The New York Times, chiar dacă legea a fost salutată ca un progres în materie de reglementare, rămân întrebări cu privire la eficiența sa.
„Multe aspecte sunt așteptate să intre în vigoare abia peste 12 până la 24 de luni, o perioadă considerabilă având în vedere dezvoltarea inteligenței artificiale. (… ) Legiuitorii și autoritățile de reglementare de la Bruxelles, Washington și din alte părți pierd bătălia pentru reglementarea AI”, mai afirmă The New York Times.
De asemenea, conform Financial Times, „companiile europene și-au exprimat îngrijorarea că normele prea restrictive privind această tehnologie, care evoluează rapid, vor împiedica inovarea.
În luna iunie, zeci de reprezentanți ai unora dintre cele mai mari companii europene, cum ar fi Airbus din Franța și Siemens din Germania, au declarat că normele, așa cum sunt constituite, sunt prea dure pentru a stimula inovarea și a ajuta industriile locale”.
