Urmărirea activității de spionaj a Kremlinului în Occident a devenit o sarcină prioritară de când invazia Rusiei în Ucraina a schimbat ordinea de securitate a Europei.

Ostilitatea Rusiei faţă de ţările NATO şi UE este demonstrată clar de intensitatea activităţilor de spionaj desfăşurate de serviciile de informaţii ruseşti GRU (serviciul armatei), FSB (serviciul intern de securitate care are însă şi activitate externă) şi SVR (serviciul de informaţii externe) în ţările democratice din occident.

Opt oficiali europeni de informații și diplomați intervievați de Financial Times au declarat că operațiunile secrete ale Rusiei în Europa s-au extins într-un ritm alert, pe care eforturile de contraspionaj s-au străduit să-l egaleze.

Unele țări, cum ar fi Regatul Unit, sunt încrezătoare că au redus capacitatea Rusiei, numărul spionilor din Marea Britanie fiind redus semnificativ, potrivit unui oficial înalt de la Whitehall. Dar alte țări sunt mai expuse.

Zeci de agenți ruși sunt încă activi în Germania, Franța și Belgia, potrivit evaluării unui oficial european de informații.

Recent Direcția Principală de Informații (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării a publicat o listă cu numele a peste 600 de agenţi ai FSB  care desfăşoară activităţi pe întreg teritoriul Europei.

Amploarea activităţilor de spionaj poate fi evaluată după numărul foarte mare de expulzări de diplomaţi ruşi bănuiţi de activităţi de spionaj pe teritoriul Europei, mai ales de la declanșarea războiului ruso-ucrainean.

  • Olanda a expulzat 17 agenți ruși de informații care erau acreditați ca diplomați, pe baza informațiilor de la propriile servicii de securitate;
  • Irlanda a cerut părăsirea țării de către 4 oficiali ai Ambasadei Rusiei din cauza „activităților” neconforme cu standardele internaționale de comportament diplomatic”.
  • Belgia a expulzat 21 de diplomați ruși pentru presupusul spionaj și amenințări la adresa securității. Cei 21 de ruși au lucrat la ambasada Moscovei la Bruxelles și la consulatul din Anvers. Toți erau acreditați ca diplomați, dar lucrau la operațiuni de spionaj și influențare
  • Un diplomat rus de la ambasada din Praga a fost declarat „persona non grata”, după ce în curusl anului trecut Serviciile secrete cehe au depistat 18 cadre ale ambasadei ruse identificate ca ofițeri ai serviciilor secrete rusești. Amintim că, în aprilie 2021, Cehia a redus numărul diplomaților ruși din Ambasada Rusiei la Praga la numărul diplomaților cehi de la Moscova, sens în care a expulzat aproximativ 70 de angajați ruși
  • Slovacia, în martie 2022, a dat afară din ţară 3 diplomaţi ruşi pentru activităţi dovedite de spionaj, după ce mai expulzaseră anul trecut încă 3 diplomaţi.
  • Bulgaria a avut mai multe runde de expulzări. După ce anul trecut au fost trimişi acasă 10 diplomaţi, în martie 2022 alţi 12 diplomaţi au fost declaraţi persona non grata. Ultima expulzare realizată de autoritățile bulgare a a vut loc vineri (01.04.2022) când parchetul a decis să îl expulzează pe primul secretar al ambasadei Rusiei la Sofia, suspectat de implicare în acțiuni de spionaj
  • În Polonia, nu mai puţin de 45 de diplomaţi ruşi suspectaţi de activităţi de spionaj urmează să fie expulzaţi, conform anunţului făcut de ministerul de externe polonez în 23 martie 2022.
  • Estonia, Letonia şi Lituania au expulzat şi ele 10 diplomaţi ruşi de la începerea invaziei ruse în Ucraina.
  • De la ONU au fost trimişi acasă de SUA, în 28 februarie 2022, 12 diplomaţi ruşi pentru activităţi care nu corespund statutului lor.

Confom analizei, cele mai multe expulzări au avut loc în ţările din Europa Centrală şi de Est, ceea ce arată clar că Rusia și-a intensificat activitățile de spionaj în flancul estic al NATO.

Cu toate acestea, de la începutul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, România nu  a expulzat niciun diplomat rus suspectat de activităţi de spionaj.

Ultima expulzare a unui diplomat rus de pe teritoriul autohton s-a realizat pe data de 26 aprilie 2021, când România l-a declarat persona non-grata pe dimplomatul Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București.

Autoritățile române au indicat la momentul respectiv că, activitățile și acțiunile acestuia pe teritoirul României au contravenit prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.

Suntem convinși că Serviciile de informații românești se dedică cunoaşterii, prevenirii şi contracarării activităţilor de spionaj pe care servicii de informaţii străine le derulează pe teritoriul naţional împotriva intereselor României şi ale aliaţilor săi, totuși GeoDef are câteva semne de întrebare: România nu mai este o țară “atractivă” pentru Rusia?… Agențiile de Intelligence ruse nu mai desfăşoară activităţi de spionaj pe teritoriul României? …. ne întrebăm retoric.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.