Autor: Daniel Leu (security analyst & co-fondator Factide)
Dezvoltarea rețelelor de socializare și creșterea numărului de utilizatori ai acestora au condus către o schimbare interesantă a modului de operare în campaniile de propagandă.
Începând cu epidemia de știri false din Europa de Est și continuând cu interferența sponsorizată de stat în procesul electoral al statelor occidentale, putem cu certitudine să clasificăm acest fenomen drept un risc din ce în ce mai accentuat pentru securitatea națională nu numai a Statelor Unite, ci și a Alianței în ansamblu.
Mă voi concentra în această scurtă prezentare pe o anume rețea de conturi Twitter și canale Telegram, afiliate Iranului și utilizate cu intenția de a exercita artificial o influență digitală asupra subiectelor care sunt aliniate cu obiectivele și interesele geopolitice iraniene.
Înainte de a continua investigația, merită, din motive de context, să abordăm o scurtă prezentare generală a importanței strategice a operațiunilor cibernetice iraniene. Din punctul meu de vedere, un moment de cotitură în activitățile iraniene în spațiul cibernetic poate fi urmărit până în 2009 și legat de evenimentele asociate cu Mișcarea Verde – mișcare de protest bazată pe problemele din jurul alegerilor prezidențiale iraniene din 2009.
În urma acestui eveniment, putem identifica prima creștere a interesului iranian pentru zona digitală, dominarea fluxului informațional devenind obiectivul central în operațiunile cibernetice iraniene. Potrivit unui raport publicat de Atlantic Council, Iranul a început să utilizeze conturi false de boți pe platformele de socializare încă din 2010, susținând că a construit „batalioane cibernetice” pe deplin operaționale la numai 2 ani după incidentele Mișcării Verzi. Capacitățile menționate mai sus au continuat să crească constant odată cu extinderea pe site-uri web precum Reddit și chiar în unele ziare regionale din SUA (conform aceluiași raport de la Atlantic Council).
Spre deosebire de campaniile de dezinformare ale statului rus, ale căror singur scop este acela de a acționa ca un agent perturbator prin poluarea fluxului de informații cu date false – campania de influență rusă din anul 2016 care a vizat în mod specific afro-americanii pentru a suprima participarea la vot în alegeri și pentru a cauza divizarea societății, campaniile iraniene nu se bazează neapărat pe diseminarea informațiilor false, ci se concentrează mai mult pe prezentarea unei versiuni denaturate, mult exagerate a adevărului, cu scopul de a promova interesele geopolitice ale Iranului.
Analiza cazului
Bazat pe modul de operare descris mai sus, voi face o scurtă analiză a campaniei pe care o urmăresc din luna Octombrie 2020.
Această analiză va fi realizată prin a răspunde la următoarele întrebări:
1. Care este metodologia din spatele campaniei?
2. Care este scopul campaniei – are aceasta vreo legătură cu alte evenimente
mondiale?
Activitatea a fost inițial observată pe un canal Telegram afiliat unor campanii iraniene de influență digitală caracterizate prin perioade lungi de inactivitate, cu scurte reprize de zeci de mesaje postate în același timp într-un mod automat. Mesajele de acest tip sunt ușor de distins, deoarece toate sunt de natură politică și conțin hashtaguri Twitter specifice. Chiar dacă de la începutul analizei mele, au fost observate două campanii de hashtag specifice: #Erdoğan_Kapa_çeneni (acest lucru este probabil legat de anunțurile Turciei privind căutarea unor legături mai strânse cu Israelul) și #HERO, mă voi concentra doar pe analiza celei din urmă deoarece sunt 100% similare în metodologie și execuție. Ambele campanii de hashtaguri prezinta reprize bruște de mesaje, toate postate în același timp și în limbi diferite.
Campania #HERO a fost observată la sfârșitul lunii decembrie 2020 și începutul lunii ianuarie 2021 și s-a concentrat pe mesaje politice având ca figură centrală pe generalul Qasem Soleimani. Momentul nu este aleatoriu, deoarece 3 ianuarie 2021 este aniversarea de 1 an de la asasinarea generalului Qasem Soleimani într-un atac cu drona coordonat de SUA.
Exemplu al aceluiași hashtag utilizat cu mesaje în limbi diferite
Majoritatea mesajelor pot fi identificate pe Twitter, fiind postate de conturi diferite în acelașitimp în care apar pe aplicația Telegram.
Exemplu de mesaj și tweet-urile corespunzătoare
După ce am verificat distribuția hashtag-ului pe țară, am observat că această campanie a vizat în principal publicul din Statele Unite, Marea Britanie și India. Acest lucru nu vine ca o surpriză, deoarece țările vorbitoare de limbă engleză, în special Statele Unite, sunt de obicei principalele ținte pentru acest tip de propagandă, în care actorul încearcă să-și amplifice artificial poziția morală prin influență digitală.
În cele din urmă, am analizat popularitatea hashtag #HERO de la sfârșitul lunii decembrie 2020 până la 3 ianuarie 2021 identificand o așteptată creștere a distribuției.
Sfârşitul lui Decembrie 2020
Începutul lui Ianuarie 2021
Chiar dacă tipurile de campanii analizate nu utilizează dezinformarea ca tactică principală, nu putem ignora pericolul pe care acest model de propagandă îl reprezinta pentru societate prin utilizarea adevărului distorsionat și a retoricii exagerate.
Sursă foto: meetingpool.net
