INFORADAR: lămuriri privind speculațiile referitoare la pensiile militarilor

La mijlocul lunii decembrie, platforma INFORADAR a MApN, dedicată combaterii informațiilor false vehiculate în spațiul public, a publicat o serie de aspecte lămuritoare privind pensiile militare – statut, mod de calcul, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească militarii pentru trecerea în rezervă în condiţiile legii, ca urmare a întețirii speculațiilor în spațiul public, în special pe platformele de socializare.

Redăm în continuare textul integral publicat pe INFORADAR:

De mai mult de 10 ani, opinia publică dezbate subiectul pensiilor militare. Sunt întoarse pe toate părţile motivele pentru care militarii au un sistem separat de cel public pentru calculul şi gestionarea pensiilor, dacă este just sau nu, sau ce au făcut ei pentru ţară şi în ce războaie au luptat pentru a merita aşa privilegii.

Pensionarii încearcă să se apere, acuzatorii lor sunt neimpresionaţi şi subiectul încinge ciclic dezbaterile la televiziuni şi în on-line.

Încercăm, sine ira et studio, să vedem cum stau, de fapt, lucrurile.

În primul rând, trebuie lămurită o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile bazate pe principiul contributivităţii şi pensiile militare de stat. Se lasă să se înţeleagă că militarii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe şi impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Nimic mai greşit. Veniturile pe care militarii le obţin din solde, sunt impozitate absolut identic, ca în cazul oricărui salariat din sistemul public.

Şi, totuşi, care este principala diferenţă dintre pensiile din sistemul public şi cele militare de stat?

În termenii cei mai simpli, această diferenţă se reflectă în modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabileşte cuantumul pune în relaţie punctajul mediu anual (calculat pe baza Întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe ţări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.

Această diferenţă de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au început acum mai mult de 10 ani împotriva pensionarilor militari, atacuri care revin periodic în dezbaterea publică. Militarii sunt consideraţi ca beneficiari de pensii „nesimţite”, de pensii speciale, de pensii nemeritate.

Sunt acuzaţi că ies la pensie foarte devreme, chiar în jurul vârstei de 40 de ani, cu pensii exorbitante, de zeci de mii de lei. Sună revoltător, nu-i aşa? Să ne lămurim, pe scurt, încercând să nu abuzăm de cifre, statistici şi formule de calcul. Şi nici de lozinci sau sloganuri.

Vârsta de pensionare

În Legea nr. 223/2015 2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este stabilită în funcţie de anul naşterii celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani şi trei luni, pentru cei născuţi în luna octombrie 1959 şi care creşte progresiv, conform unei anexe care face parte din lege, până la de 60 de ani, pentru cei născuţi după luna ianuarie 1970.

Această limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite, speciale sau alte condiţii (personal aeronavigant, personal ambarcat, paraşutişti, sau alte categorii de persoane a căror activitate se desfăşoară în condiţiile menţionate) cu perioade corespunzătoare.

Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin aplicarea acestor reduceri, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.

Metodologia este asemănătoare cu cea din sistemul public de pensii, care are prevederi similare pentru reducerea vârstei standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale (personal navigant, personal care lucrează în condiţii de risc radiologic, chimic, anumite categorii de personal artistic, personal care îşi desfăşoară activitatea în subteran etc).

Există şi o altă categorie de pensionari militari care au trecut în rezervă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare: militarii disponibilizaţi la sfârşitul anilor ’90, prin efectele Ordonanţei 7 din 1998, ca urmare a aplicării unui program de restructurare a armatei. în urma acestor disponibilizări, efectivele militare s-au redus masiv, de la o armată de peste 300.000 de oameni, în 1990, la aproximativ 80.000 după anul 2000. Pensiile acestor militari sunt, în general, pensii militare de serviciu cu vechime incompletă, în cuantumuri reduse.

Câţi pensionari militari se află în evidenţa Casei Sectoriale de pensii a MApN şi este valoarea valoarea acestor pensii?

La acest moment, în evidenţa Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale se află aproximativ 65.000 de pensionari militari.

Pensia medie brută pentru vechime completă aflată în plata casei de pensii a MApN este de aproximativ 3.500 lei.

Aproape 60% din numărul total de pensionari militari au pensiile sub această valoare medie.

Doar 6% dintre pensionarii militari au pensii cuprinse între 7.000 şi 10.000 de lei şi aproximativ 2,6% depăşesc pragul de 10.000 de lei lunar (în marea lor majoritate, foşti magistraţi militari sau foşti aviatori).

Care este media salariilor militarilor activi?

Soldele lunare nete maxime pentru ofiţeri, de exemplu, se situează, în 2019, astfel: 2.681 lei pentru locotenenţi, între 3.200 şi 5.400 lei pentru gradele de căpitan până la locotenent-colonel, 8.300 câştigă maximum un colonel, 10.600 lei un general de brigadă, ajungându-se până la aproximativ 17.000 lei pentru generalii de patru stele.

Pentru celelalte categorii de personal, soldele se înscriu între 1.900 şi 6.000 lei pentru subofiţeri şi maiştri militari şi între 1.700 şi 3.800 de lei pentru soldaţii şi gradaţii profesionişti. Cam acestea sunt salariile „exorbitante” ale militarilor.

Este algoritmul de calcul al pensiilor militare de stat justificat?

În primul rând, sistemul pensiilor militare de stat a fost instituit în România acum aproape 160 de ani, de Alexandru Ioan Cuza şi păstrat aproape neschimbat de atunci încoace.

Motivarea de atunci era foarte asemănătoare cu cea de astăzi şi este, în fapt principiul pe care îl urmează cam toate ţările din lume. Găsim la articolul 4 din actuala lege a pensiilor, Legea 223 din 2015, următoarea formulare: „sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii specifice sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României”.

Avem, deci, două filoane principale prin care legiuitorul a motivat asigurarea acestui tratament pentru militari la trecerea în rezervă: compensarea riscurilor din timpul carierei militare şi instituirea unor măsuri reparatorii în raport cu limitarea sau interzicerea unor drepturi fundamentale care sunt garantate pentru restul societăţii. Să le abordăm pe rând.

1. Compensarea riscurilor

Majoritatea contestatarilor şi opozanţilor sistemului pensiilor militare se raportează exclusiv la riscurile la care s-ar supune, mai mult sau mai puţin, militarii pe timpul carierei militare. Sunt voci care spun că pensiile militare s-ar justifica cel mult pentru militarii care luptă în teatrele de operaţii, nu şi pentru cei care au rămas în ţară, prin cazărmi şi birouri.

Să nu intrăm neapărat în logica jurământului militar, prin care militarul se angajează să-şi sacrifice viaţa în exercitarea îndatoririlor de apărare a ţării. Am putea fi acuzaţi de patetism, deşi eroii armatei noastre căzuţi la datorie, militarii răniţi în misiunile executate în teatrele de operaţii ori în ţară şi familiile acestora ar fi argumente foarte puternice.

Putem fi de acord şi că unii dintre militari se supun mai multor pericole decât alţii, dar rămâne de văzut cum s-ar putea cuantifica în mod obiectiv aceste diferenţe. Dacă ar exista astfel de metode obiective, atunci s-ar putea discuta şi de pensii diferite pentru medicii care fac operaţii riscante faţă de cei care se ocupă doar cu prescrierea reţetelor. Sau ar putea fi diferenţiată importanţa muncii şi, implicit, a drepturilor de pensie pentru actori înfuncţie de rolurile jucate de-a lungul carierei, a profesorilor în funcţie de rezultatele obţinute de elevi, a compozitorilor în funcţie de popularitatea creaţiilor muzicale, a sportivilor în funcţie de complexitatea disciplinei la care au obţinut medalii şi tot aşa. Este imposibil şi nedrept să plasăm pe o scală a importanţei şi valorii profesiile şi ocupaţiile. Munca tuturor este importantă şi trebuie respectată, a medicilor, a profesorilor, a muncitorilor, a militarilor, a economiştilor, actorilor, magistraţilor, aviatorilor, mecanicilor de locomotivă sau marinarilor, însoţitori de bord ori funcţionari publici, angajaţi la stat ori la privat.

• Revenind la militari, sunt câteva elemente de punctat în ceea ce priveşte raportarea lor la riscurile profesionale:
• Numărul de militari rotiţi în misiunile executate de Armata României în teatrele de operaţii, în ultimii 30 de ani, depăşeşte 50.000.
• Modificările de natură legislativă au făcut ca participarea la aceste misiuni în teatrele de operaţii să nu mai fie pe bază de voluntariat, ci a devenit obligaţie de serviciu. Ca atare, numărul militarilor trimişi în misiuni peste hotare va fi din ce în ce mai mare.
• În plus, foarte multe dintre acţiunile şi misiunile desfăşurate pe teritoriul naţional implică riscuri la fel de mari (operarea aeronavelor militare, tragerile de luptă cu toate categoriile de armament, operaţiunile executate cu materiale explozive, manipularea unor substanţe cu grad înalt de toxicitate şi exemplele ar putea continua).
• După trecerea în rezervă, militarii rămân, conform legii, cu obligaţii militare până la împlinirea vârstei la care se trec în retragere şi sunt scoşi din evidenţele armatei.

2. Compensarea interzicerii sau restrângerii unor drepturi şi libertăţi fundamentale pentru militarii activi

Cel de-al doilea pilon pe care se legitimează sistemul pensiilor militare în toate ţările în care funcţionează (adică aproape toate ţările NATO şi multe din afara Alianţei) ţine de drepturile şi libertăţile fundamentale care sunt restrânse sau chiar interzise pentru militarii în activitate.

Haideţi să vedem care sunt acestea, aşa cum sunt ele prevăzute în Constituţia României şi care sunt prevederile corespondente din statutul cadrelor militare.

Dreptul la muncă

Constituţia României: Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Libertatea economică: Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

Statutul cadrelor militare: Cadrelor militare în activitate le este interzis:

a) să îndeplinească alte funcţii decât cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;

b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale;

Sunt situaţii frecvente în care, din cauza deselor schimbări de garnizoană pecare le fac militarii în evoluţia în carieră, ei rămân unicii întreţinători ai familiei, singurii care câştigă venituri. însă posibilitatea de a presta activităţi lucrative suplimentare este restricţionată, în condiţiile prevăzute de statut.

Dreptul de asociere

Constituţia României: Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

Statutul cadrelor militare: art. 28 lit. a: militarilor le este INTERZIS să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice; iar la art. 29 lit. c sunt interzise constituirea în forme de asociere cu caracter sindical ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei.

Dreptul la grevă

Constituţia României: Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.

Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. c) Militarilor le este INTERZIS să declare sau să participe la grevă.

Cu alte cuvinte, faţă de aceste interdicţii, singura formă de protecţie a militarilor în faţa unor situaţii de tratament injust cu privire la drepturile care se cuvin oricărui salariat este doar cadrul legal asigurat de statutul cadrelor militare. Militarii nu pot apela la forme de organizare sindicală pentru apărarea drepturilor lor şi nici nu pot întrerupe activitatea în nicio situaţie, aşa cum o pot face celelalte categorii profesionale, chiar şi magistraţii, după cum am văzut recent.

Dreptul de a fi ales

Constituţia României: Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.

Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. b) Militarilor le este INTERZIS să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României.

Libertatea întrunirilor

Constituţia României: Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere.

Statutul cadrelor militare: Art. 29 lit. g: participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este INTERZISĂ.

Una dintre sintagmele care au fost atribuite militarilor este şi aceea de „marea mută”. înţelegem acum că acest lucru se datorează nu lipsei de apetenţă pentru atitudinile civice, ci interdicţiei exprese din statutul cadrelor militare.

Libera circulaţie

Constituţia României: Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat.

Statutul cadrelor militare: art. 29 lit h: cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Deplasarea militarilor este restricţionată nu doar pentru străinătate, ci şi pe teritoriul naţional, prin regulamentele aplicate, în care sunt prevăzute proceduri de avizare a „părăsirii garnizoanei”, chiar dacă aceste deplasări se fac în timpul liber, în interes personal.

Libertatea de exprimare

Constituţia României: Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

Statutul cadrelor militare: (art. 29 lit a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului. De asemenea, interacţiunea militarilor activi cu mass-media este posibilă doar cu respectarea unor proceduri prevăzute de reglementările interne în acest domeniu.

În plus:

Constituţia României: Munca forţată este interzisă. Dar nu constituie muncă forţată activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare.

Cu alte cuvinte, militarii se află la dispoziţie 24 de ore din 24. Ei pot fi chemaţi oricând de la domiciliu sau din timpul liber pentru îndeplinirea sarcinilor şi misiunilor încredinţate, pot fi solicitaţi să intervină în sprijinul autorităţilor locale şi centrale pentru limitarea efectelor calamităţilor naturale sau vremii nefavorabile, sunt dislocaţi pe perioade lungi în poligoane şi facilităţi de pregătire şi instruire, fără a primi drepturi salariale suplimentare şi fără posibilitatea de a refuza aceste sarcini. De altfel, refuzul de a executa un ordin legal, precum şi insubordonarea reprezintă pentru militari infracţiuni pedepsite de Codul Penal.

Concluzii:

Pe acest al doilea palier de argumentaţie, este evident că, în situaţia în care s-ar considera justificată eliminarea pensiilor militare de stat, în scopul tratamentului egal al pensionarilor, este necesar tratamentul egal şi nediscrimnatoriu şi pe timpul desfăşurării vieţii active. Nu putem discuta de tratament egal DOAR la sfârşitul carierei, ci şi pe timpul acesteia.

Există două opţiuni pentru aceasta:

1. Interzicerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale menţionate mai sus TUTUROR categoriilor de salariaţi, din mediul public sau privat, ceea ce evident, ar fi o aberaţie.

2. Eliminarea tuturor interdicţiilor şi restricţiilor din domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale pentru militari. Aceasta ar însemna renunţarea la Statutul cadrelor militare şi remunerarea militarilor potrivit Codului muncii.

Aceasta ar însemna, printre altele:

Militarii îşi vor desfăşura activitatea după programul de lucru valabil pentru toate celelalte categorii de salariaţi. Activitatea care depăşeşte opt ore de lucru va trebui compensată în conformitate cu Codul muncii, iar menţinerea activităţii 24 de ore din 24 în unitâţile militare va trebui acoperită cu costurile şi personalul suplimentar necesare pentru încadrarea în prevederile legislaţiei muncii. Altfel spus, vom avea apărare naţională opt ore pe zi, în general, cu excepţii acolo unde se pot organiza schimburi de lucru.

Militarii vor avea dreptul de a se asocia în sindicate, care să negocieze pentru ei condiţiile de muncă, de salarizare, condiţiile în care se acceptă executarea misiunilor cu grad ridicat de risc, condiţiile în care se execută sau nu ordinele. Va fi necesară, complementar, abrogarea acelor prevederi ale Codului Penal referitoare la militari, în aspectele care vor intra în contradicţie cu Codul muncii.

Posibilitatea pentru militarii în activitate de a se înscrie în partide politice, de a face propagandă politică în unităţile militare, de a candida în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi la Preşedinţia României.

Posibilitatea militarilor de a declara grevă, de a organiza mitinguri şi demonstraţii de protest ori de câte ori se consideră neîndreptăţiţi.

Prestarea liberă a oricărei activităţi economice, afaceri, iniţiative private care să completeze veniturile militarilor, în aceleaşi condiţii cu ale salariaţilor din sistemul public sau privat.

Dacă ne dorim o astfel de armată, dacă putem crede că acesta ar putea fi cel mai eficient mod de a organiza sistemul de apărare şi securitate naţională pentru România, atunci eliminarea sistemului pensiilor militare de stat ar fi posibilă şi pensionarii ar putea beneficia de acelaşi sistem de calcul al pensiilor. Tratamentul egal cu sistemul civil trebuie asigurat, aşa cum arătam mai sus, pe întregul traiect profesional al militarilor, nu doar după trecerea în rezervă.

Actualul sistem al pensiilor militare de stat este departe de a fi unul perfect. în ultimii 10 ani, legistaţia incidentă a fost modificată de patru ori, ceea ce a creat disfuncţionalităţi în armonizarea tuturor situaţiilor.

Aceste schimbări legislative au generat şi unele situaţii anormale, excepţii, care sunt vânate cu predilecţie şi servite ca argumente imbatabile. ştim însă că excepţiile nu pot da măsura întregului sistem şi că generalizarea unor aspecte punctuale nu serveşte decât intenţiilor de a învrăjbi şi diviza categoriile profesionale. Să sperăm că lucrurile vor fi înţelese şi aşezate, cu înţelepciune, în perioada care va urma. Acest material documentar reprezintă o astfel de încercare, de a privi lucrurile în ansamblul lor.

Sursă foto: mapn.ro