Autor:
Codrin Nane-Popa, economist și specialist în relații internaționale
Am scris într-un articol precedent cum un stat democratic nu este condus, de fapt, de liderii aleși, ci de elite. Elitele sunt politicienii de vârf, cu influență mare în stat și marii agenți economici (oameni de afaceri, corporații, ONG-uri puternice etc.). Aproape toate deciziile pe care un guvern democrat le ia are ca scop final sprijinirea intereselor acestor elite (fie că este vorba despre bani, putere, influență, sau pur și simplu câștigarea alegerilor și menținerea puterii). Uneori, aceste interese se aliniază cu interesele cetățenilor. De cele mai multe ori însă, nu. Vă spun acest lucru nu ca să privim mersul lumii ca pe o mare teorie a conspirației, ci ca să avem o viziune pragmatică asupra lucrurilor și evenimentelor din jur.
Pe lângă anumite interese economice ascunse sau imorale, elitele României au un interes principal comun: menținerea puterii (fie că este vorba de putere politică, fie că vorbim de un baron local care vrea sa rămână cel mai bogat din județ). De-a lungul istoriei, menținerea puterii în țara noastră a depins mai puțin de voința cetățenilor, cât de voința marilor puteri. În prezent, stabilitatea și pacea din țara noastră, oricât de fragilă, se datorează în mare măsură apartenenței noastre la UE și la NATO. Dar acest lucru nu vine fără propriile lui provocări, una dintre ele fiind nevoia alinierii politicilor țării noastre la interesele aliaților noștri.
Nu este nimic nou în asta, ba chiar am putea spune că sacrificarea unui mic nivel de autonomie în vederea obținerii unor avantaje economice și de securitate este un schimb benefic pentru o țară relativ mică, mai ales că se garantează integritatea teritorială, guvernamentală și autonomia politicii interne (într-o anumită măsură). Problema apare atunci când această asociere începe să creeze probleme interne semnificative în statele membre. Guvernele Vestice, în prezent, pe de o parte pare că iau decizii în detrimentul propriilor interese, pe de alta parte pare că se îndepărtează de înțelegerile tradiționale și iau decizii pe cont propriu (ex: redeschiderea uzinelor de cărbune în Germania).
Invazia Rusiei în Ucraina a schimbat foarte mult interesele geopolitice ale lumii. Deși sprijinirea unui guvern aliniat vestic în Ucraina reprezintă un mare interes de securitate pentru România și pentru UE (în opinia mea), măsurile luate împotriva Rusiei au avut ca impact opusul față de ce s-ar fi dorit. Nu numai că economia Rusiei a crescut in 2023, față de media Europeană, unde economiile majore se îndreaptă spre recesiune, dar și cooperarea sino-ruse a crescut major, companiile chinezești beneficiind de reduceri de prețuri la materii prime rusești, devenind astfel și mai competitivi pe piața globală, amenințând și mai mult hegemonia Statelor Unite. Pe de altă parte, ridicarea acestor sancțiuni ar fi echivalentul recunoașterii înfrângerii, și niciun guvern Vestic nu este dispus să își asume o asemenea lovitură la imaginea sa și a țării sale.
Un lucru e cert: cu cât se prelungește mai mult conflictul și situațiile economice dificile continuă, cu atât sentimentul pro-rus al cetățenilor din UE va crește, fapt ce se remarcă și prin creșterea în sondaje a partidelor pro-ruse de extremă dreaptă. Interviul cu Vladimir Putin luat de jurnalistul american Tucker Carlson a expus și mai mult cetățenii vestici la narativa Moscovei, care acum îl văd pe președintele Rusiei ca pe un lider dornic de pace, colaborare și dialog multilateral, fapt ce i-a făcut să nu mai vadă sprijinul față de Ucraina drept o necesitate.
Deși relațiile dintre Rusia și România au fost tensionate în ultimii treizeci de ani, România bazându-se pe aliații ei tradiționali în combaterea influenței Moscovei, nicio țară nu are prieteni veșnici sau dușmani eterni (cum spunea Lordul Palmerston, fost prim-ministru al Angliei despre țara sa). Președenția lui Donald Trump a arătat Europei ca SUA poate fi un aliat imprevizibil, creșterea în sondaje a partidelor de extremă dreaptă în Europa riscă sa dividă și mai mult relațiile dintre țări, iar legăturile dintre Austria, Ungaria și Rusia arată faptul că Moscova încă are prieteni în Uniunea Europeană.
Viitorul este incert și fiecare țară încearcă să se poziționeze cât mai avantajos în noua ordine mondială care va urma după terminarea războiului din Ucraina. În acest context, trebuie să înțelegem că deși este absolut esențial să continuăm să întărim relațiile cu aliații noștri și țările membre ale Uniunii Europene, trebuie să luăm în considerare și dezvoltarea relațiilor diplomatice cu Moscova. Istoria recentă ne arată că acest lucru este posibil și fără a deteriora relațiile deja existente, daca este făcut cu integritate și transparență. Nimic nu va fi mai avantajos pentru România decât întărirea diplomației și relațiilor multilaterale, iar de dragul României, poate că este momentul să începem să ne vedem aliații ca pe niște parteneri și nu ca pe niște stăpâni.
-
VINO SĂ FACI PARTE DIN ECHIPA NOASTRĂ!!
Ești pasionat de jurnalism, online și social media? Ai cunoștințe de jurnalism? Îți place să scrii, ești o fire creativă, ai idei, proiecte și vrei să le pui în practică? Te așteptăm în echipa noastră.
Dacă te regăsești în cele descrise mai sus, te așteptăm să faci parte din echipa GeoDef.ro.
Trimite un CV sau un articol la redactia@geodef.ro. Te vom contacta în cel mai scurt timp posibil.
