Autor: Bogdan Petrescu, student în domeniul apărării
5G reprezintă următorul pas în vederea dezvoltării rețelelor mobile, fiind esențial pentru accelearea avansului uman și tehnologic contemporan. Construirea rapidă a infrastucturii 5G este văzută ca fiind prioritară atât de către instituțiile Uniunii Europene, cât și de statele membre, fiind o componentă esențială a proiectului Digital Decade, anunțat în 2020.
Natura decentralizată a implementării proiectelor europene în plan național a însemnat însă că această dezvoltare a avut loc la un nivel de intensitate variabil între statele membre. Avem țări ca Olanda, Malta și Cipru, care au asigurat accesul la rețele 5G pentru 100% din cetățenii lor, în timp ce la capătul opus al spectrului, doar 29,6% din belgieni, 26,8% din români și 20,5% din suedezi se pot bucura de cele mai rapide conexiuni mobile posibile.
Construcția de sisteme de distribuție 5G se face pe baza contractelor cu companii private specializate în domeniu, actualmente existând doar 9 pe glob: Datang, Huawei, ZTE (China), Altiostar, Cisco, Qualcomm (SUA), Ericsson (Suedia), Nokia (Finlanda) și Samsung (Coreea de Sud). Huawei a fost responsabil de creearea a 70% din infrastructura 5G de pe planetă, în principal la nivel domestic. Țara cu cea mai bună acoperire la nivel național este Coreea de Sud, cu 217.000 de stații de distribuție la 52 de milioane de oameni. Comparativ, China are 2.937.000 pentru populația sa masivă de 1 miliard și 400 de milioane, în timp ce totalul European ajunge la 356.000 pentru cei 448 de milioane de cetățeni ai UE.
Începând cu războiul comercial din 2018, guvernul american a impus restricții Huawei și ZTE relativ la exportul produselor tehnologice. Această decizie a fost adoptată și de către alte entități aliate americane, ca membrii Five Eyes, Japonia și Uniunea Europeană. Începând cu 2022, SUA a interzis complet exportul produselor Huawei și ZTE, invocând motive de apărare a securității naționale. UE a urmat exemplul american, încurajând statele sale membre să folosească alte produse decât cele de proveniență chineză în construirea rețelelor 5G. Această decizie a prezentat greutăți pentru țări ca Germania, unde sistemul 5G era deja bine dezvoltat și utilizase masiv produse fabricate de către Huawei. În acest caz, soluția propusă în septembrie 2023 de către ministerul de interne german a fost eliminarea treptată a componentelor chineze din antenele deja existente cu termen limită până în 2026, conformându-se astfel cu recomandările de la Bruxelles.
Cu toate acestea, voința națională primează în spațiul decizional european, motiv pentru care fiecare țară poate hotărî individual asupra originii produselor pe care le va folosi cu scopul dezvoltării propriului sistem. Uniunea Europeană poate doar să refuze să aloce fonduri europene către proiecte pe care le vede ca fiind neinspirate.
Produsele chineze oferă prețuri competitive pe o piață unde costurile pe fiecare unitate sunt ridicate și punctele individuale de distribuție vor fi multe și răspândite. Este posibil ca experiența dobândită în timpul dezvoltării masivului sistem 5G chinez (care are de departe cele mai multe puncte de distribuție din lume) să poată fi aplicată cu succes într-o Europă care dorește să atingă un nivel de tehnologizare adecvat cât mai repede. În acest caz, se poate argumenta faptul că riscurile de securitate pot fi minimizate prin controlarea calității unor piese vulnerabile esențiale, sau accesul direct al guvernului la tehnologia provider-ului, inclusiv la codul de bază sau cheile de criptare. Când vine vorba de argumente pro implicării chineze, se observă în principal puncte de vedere bazate pe costurile materiale implicate în dezvoltarea sistemului 5G, pe lângă potențialele marje de profit mai mari rezultate dintr-o tehnologizare rapidă a Europei, inclusiv din posibila dezvoltare a noilor tehnologii.
Argumentele împotriva folosirii companiilor chineze pentru construirea rețelelor noastre 5G sunt variate și merg de la politic până la legislativ. Se poate spune că interzicerea produselor chineze este în ton cu perspectiva aliaților tradiționali europeni și că promovarea acelorași valori duce la o cooperare mai eficientă.
De asemenea, în ciuda faptului că Huawei își exprimă constant perspectiva sa de companie independentă deținută de proprii săi angajați, este confirmată practic legătura dintre ea și guvernul chinez, care i-a oferit statutul de companie privilegiată. Astfel, orice înțelegere cu Huawei sau ZTE și Datang (care sunt în mod public deținute de către stat) este bazată practic pe nivelul de cooperare dintre China și țara europeană care creează contractul. Legislația chineză oferă oricum posibilitatea utilizării de către guvern a tuturor instrumentelor de surveillance pe care le posedă companiile chineze atunci când invocă motivul securității naționale, inclusiv cele prezente în afara granițelor sale.
Pe lângă acest fapt, reticența sistemului legislativ chinez de a-și persecuta propriile companii ar reprezenta o problemă majoră în cazul sesizării vreunei nereguli dintr-o parte europeană a unui contract și încercarea folosirii unei metode juridice de soluționare. Promovarea companiilor europene ar trebui oricum să primeze drept măsură economică a statelor membre UE, iar Ericsson și Nokia se prezintă deja drept companii experte în domeniu care își au sediile și angajații predominant pe continentul nostru.
În orice caz, statele europene au control absolut asupra propriilor măsuri economice și este la latitudinea fiecărui guvern să decidă care este cea mai avantajoasă alegere în ecuația cost-securitate.
Sursă foto: telecomtv.com
- VINO SĂ FACI PARTE DIN ECHIPA NOASTRĂ!!
Ești pasionat de jurnalism, online și social media? Ai cunoștințe de jurnalism? Îți place să scrii, ești o fire creativă, ai idei, proiecte și vrei să le pui în practică? Te așteptăm în echipa noastră.
Dacă te regăsești în cele descrise mai sus, te așteptăm să faci parte din echipa GeoDef.ro.
Trimite un CV sau un articol la redactia@geodef.ro. Te vom contacta în cel mai scurt timp posibil.
