Deputatul UDMR Csoma Botond a explicat, marți (27.04.2021), la Realitatea TV, că la nivelul coaliției de guvernare s-a creat un grup de lucru pentru reforma pensiilor speciale și că se dorește desființarea acestora, cu un singur sistem de pensii în România care să fie bazat pe contributivitate.
Csoma Botond a avut și o referire, nu tocmai clară, la pensiile polițiștilor și militarilor. Acesta a declarat că decizia ca pensiile militarilor și ale polițiștilor să nu fie bazate pe contributivitate se discută în acest grup, în marja aspectelor privind pensiile speciale.
Noi am explicat deja de mult prea multe ori că pensiile militare nu sunt pensii speciale și că, în pofida unor păreri vehiculate public, acestea chiar se bazează pe principiul contributivității ca orice altă pensie din sectorul public, cu plata tuturor taxelor și impozitelor – dar să vedem ce zice deputatul UDMR.
„Când a fost votul în Parlament, dacă vă amintiți, pe pensiile parlamentarilor, noi am spus atunci că acel pas a reprezentat o demagogie ieftină, pentru că pensiile parlamentarilor reprezintă foarte puțin, cam 1% din toate pensiile denumite speciale, care nu se bazează pe contributivitate. Și am spus că noi dorim, și de mai multe ori am spus această chestiune în Parlament, noi dorim să desființăm toate pensiile așa-zise speciale și să existe un singur sistem de pensii în România, cel bazat pe contributivitate”, a declarat deputatul UDMR, Csoma Botond.
„Acum la nivelul coaliției s-a creat un grup de lucru, care analizează, și au început deja să lucreze săptămâna trecută, analizează posibilitatea unei reforme în legătură cu aceste pensii speciale. Nu pot să vă dau încă detalii, la ce concluzie au ajuns după o săptămână pentru că eu nu fac parte din acea comisie și avem și o promisiune la nivelul coaliției că nu o să dăm pe surse înaintea unei decizii și să spunem clar cum dorește reformarea acestui sistem care nu este bazat pe contributivitate, dar eu sper că în scurt timp vom ajunge la o formă de calcul și trebuie să spunem clar că acele pensii trebuie să facem ceva cu ele. Pentru că până acuma a fost demagogie. […] Eu cred că în acest grup de lucru se discută și următorul fapt: cam care ar fi abordarea statului român față de anumite categorii. Poate că polițiștii și militarii trebuie să existe o categorie care totuși să aibă o pensie care nu se bazează pe contributivitate, dar trebuie luată decizia asta odată și odată,” a mai explicat deputatul UDMR.
Fraza-cheie a celor spuse de Csoma Botond este următoarea: „Poate că polițiștii și militarii trebuie să existe o categorie care totuși să aibă o pensie care nu se bazează pe contributivitate”. Trecem peste faptul că domnul deputat se află într-o oarecare eroare legată de contribuțiile plătite de militari (de altfel identice cu cele din sistemul public) și reținem din declarațiile domniei sale că în prezent se dezbate posibilitatea unor intervenții asupra pensiilor militare, în ciuda faptului că există deja două proiecte de lege care ar fi trebuit să reglementeze acest sistem de pensii.
Este vorba despre PL-x nr. 199/2020 („Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat şi instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor militare de stat”) și PL-x 221/2020 („Proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat cu modificările şi completările ulterioare”).
Primul proiect a fost adoptat de Senat la 23.04.2020, fiind apoi prezentat șase zile mai târziu la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, care l-a trimis comisiilor de specialitate spre avizare, primind până în prezent aviz nefavorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și de la Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați.
Interesant este ca inițiativa prevede, printre altele, introducerea unui articol în care se precizează următoarele: „Începând cu data de 01.10.2022 pensiile militare de stat aflate în plată la data de 31.12.2021 se recalculează, din oficiu, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie. Recalcularea pensiilor militare se realizează potrivit prevederilor legale privind salaraizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, aplicabile la data de 01.01.2022, în condiții identice/echivalente de funcție și grad militar/profesional, sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale cu excepția celor variabile specifice militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru care nu se găsesc documente justificative de plată”.
Cel de-al doilea proiect de lege a primit, la 14.05.2020, punctul de vedere al Guvernului, condus la momentul respectiv de Ludovic Orban, în care se menționează faptul că „Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative”.
Dacă ar fi să punem cap la cap derularea evenimentelor și afirmațiile deputatului UDMR, înțelegem că s-a pus „stop joc” la cele două proiecte de lege, iar în momentul de față avem un grup de lucru la nivelul coaliției de guvernare care discută despre „reforma” sistemului de pensii, inclusiv a pensiilor militare.
Să ne aducem aminte, totuși, că în iunie 2020, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, preciza că pensia militară rebuie să fie exceptată de la orice discuţie despre pensiile speciale.
Nicolae Ciucă declara la momentul respectiv că pensiile militarilor nu sunt speciale și că, de la Cuza până în prezent, ei au beneficiat de pensii de serviciu. „Este foarte important să înțelegem că nu putem schimba regulile fără să analizăm nici sistemul în sine”, a spus ministrul.
Cităm, spre aducere aminte, un mesaj de pe pagina de Facebook, postat de Nicolae Ciucă:
„De la Alexandru Ioan Cuza până în prezent militarii au beneficiat de pensii de serviciu. Îndatoririle legale ale militarilor față de țară continuă și după ce trec în rezervă, spre deosebire de orice alte categorii de salariați. Pe timpul activității, militarii au aproape cea mai mică grilă de salarizare dintre bugetari, cu toate că sunt permanent la ordin, stau aproape toată viața departe de familie, participă la misiuni de război sau sunt prin poligoane și, foarte important, au restrânse mai multe drepturi constituționale”.
Subliniem, din această declarație, un aspect care poate că ar tebui tratat prioritar: militarii au aproape cea mai mică grilă de salarizare dintre bugetari. Așadar, ca să îl cităm pe domnul deputat: „cam care ar fi abordarea statului român față de anumite categorii”?
Sursă foto: sindicateuropol.ro
Nu trebuie să reinventăm roata. E simplu. România intrată deja în NATO, trebuie să intre în circuitul de valori NATO si să se racordeze la standardele de profil militar ale Uniunii Europene, inclusiv în domeniul salarizării militarilor activi și a pensiilor militare de stat. În nici o țară membră nu o să vedeți rezerviștii militari pensionați, cu obligații militare în caz de asediu/mobilizare/război, umiliți, cerșindu-și drepturile în stradă!
Cel mai nefast moment e când pe lângă militari s-au lipit tot felul de căpușe, fie că se numesc magistrați, grefieri stewardese sau parlamentari.